Claudia Malan

Motive fantastice în romanul Sertarul cu apaluze de Ana Blandiana/ Fantastic Motives in the Novel The Drawer with Applause by Ana Blandiana




Romanul "Sertarul cu aplauze" al Anei Blandiana suscită un mare interes internaţional. Fiind vorba despre epoca tulbure la sfârşitul erei Ceauşescu, romanul alege motive fantastice pentru a prezenta specificul epocii. Am încercat să depistăm cele mai importante elemente ale fantasticului în proza Anei Blandiana, ştiind că in povestirile ei anterioare romanului a apelat de asemenea la instrumentele fantasticului poetic, prezent, de altfel, şi în poezia Blandianei.
Am surprins atmosfera epocii ceauşiste în romanul romancierei şi consecinţele acesteia pentru scriitori si artişti. Romanul apeleaza la diverse pasaje intertextuale, culminând cu parafrazarei poeziei eminesciene în roman. De asemenea, simbolul romantic al unui alter ego derulează multitudinea situaţiilor similare in atmosfera sumbra a inchisorii în care eroul romanului se scufundă, aparent întâmplător. Pierderea suportului real, dispariţia contururilor în mediul fantastic şi grotesc al inchisorii, al manipulărilor la scară largă, apariţia motivului de "viaţa-i un vis", prezent în proza europeana din perioada barocului spaniol, creeaza un cadru complex pentru interpretarea rolului artistului, al Eului într-o societate complet debusolată.
Dar naraţiunea Anei Blandiana nu este singulară. Ea poate fi comparată cu încercările unor autori de vază cum ar fi Ray Bradbury, Aldous Huxley, Franz Kafka, George Orwell. Paralele sunt evidenţiate în studiul nostru, pentru a dovedi atât specificul românesc al acestui roman cât si încadrarea lui într-o traditie europeană. Criza constiinţei europene se degajă şi din acest roman al unei poete din România, iar prin acest roman autoarea participă la elaborarea unor modele, prin care artistii se opun unei realităţi crude, unei dictaturi, unor neverosimilităţi. Ascunzande-le într-o urzeală de motive fantastice, romanciera a reuşit să surprindă fenomene sociale, umane contradictorii, inerente sistemelor totalitare. Evocarea acestor experienţe de tristă amintire este şi azi de o importanţă majoră, mai cu seamă pentru prezenţa romanească în literatura internatională.