• Cadre didactice

• Studii postuniversitare

• Revista electronica

Cum poti deveni student?
(Programa si bibliografia pentru concursul de admitere)

Aptitudini si expresivitate

Proba de Aptitudini si expresivitate cuprinde doua parti distincte. Prima are ca punct de plecare diverse opere literare, a doua se refera la actualitatea romaneasca oglindita in presa. Partea care porneste de la literatura NU testeaza cunostintele de literatura romana ale candidatului. Acest lucru inseamna ca nu se va pune accent nici pe referintele critice si nici pe transcrierea fidela a unor pasaje. Operele literare studiate in liceu vor constitui doar punctul de plecare, aceasta proba urmarind sa puna in evidenta calitatile de jurnalist ale candidatilor, si anume:

• capacitatea de a gandi subiectul, de a-l aborda dintr-un unghi original, de a face conexiuni mai putin previzibile si nu de a reproduce diverse comentarii;

• capacitatea de a retine detalii semnificative pentru intelegerea actiunii unei opere literare sau a unui personaj;

• abilitatea de a redacta naratiuni coerente, legate de continutul unei opere literare sau al unei scene relevante dintr-o opera literara;

• calitatea de a sti exact care sunt insusirile ce contureaza profilul moral al unui personaj si in ce relatii se afla acesta cu celelalte personaje din opera;

• capacitatea de a surprinde trasaturile caracteristice ale unui personaj prin intermediul unui interviu caracterizat prin unitatea intrebare-raspuns, precum si echilibrul dintre aceste entitati;

• aptitudinea de a realiza portretul unui personaj surprins intr-una sau mai multe scene semnificative.

Nu se vor formula deci subiecte de analiza literara, ci subiecte cat mai aproape de specificul genurilor publicistice : interviu, reportaj, portret, descriere, eseu, dialog polemic, text publicitar.

ATENTIE : Imaginarea unui interviu sau a unui reportaj, de pilda, nu inseamna inventarea unor date sau nesocotirea datelor reale cu privire la autor sau opera. Aptitudinile jurnalistice se refera, intre altele, si la punerea in relatie a datelor reale, la imaginarea unor situatii si contexte verosimile, coerente in relatia autor-opera-exegeza-context social.

Expresivitate inseamna, in principal, proprietatea termenilor, acuratetea formularilor, claritate. Sunt de evitat avalansele de adjective, metaforele, comparatiile, stilul stufos, pseudopoetic. Expresivitate inseamna, de asemenea, unitatea stilistica a textului, evitarea exprimarii orale, colocviale.

Bibliografie

• Ion Creanga, Amintiri din copilarie

• I.L. Caragiale, O scrisoare pierduta

• Ion Slavici, Moara cu noroc

• M. Sadoveanu, Baltagul

• Liviu Rebreanu,  Ion;  Padurea spanzuratilor.

• Camil Petrescu: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi; Jocul ielelor

• G. Calinescu, Enigma Otiliei

• Marin Preda, Morometii

Actualitatea social-politica romaneasca

Subiectele de actualitate social-politica urmaresc informarea candidatilor in legatura cu ceea ce se petrece in Romania anului 2003, ceea ce inseamna familiarizarea cu cel putin un cotidian national (“Evenimentul zilei”, “Adevarul”, “Romania libera”, “National”, “Ziua”), o revista (“22”, “Dilema”) si emisiuni informative ale posturilor nationale de televiziune. Spre deosebire de anii trecuti, nu li se mai cer candidatilor subiecte din actualitatea social-politica externa.

Limba romana
(pentru toate specializarile care au prevazuta aceasta proba:

Romana A,  Romana B, Filologie clasica, Jurnalistica)

• Vocabularul

Omonime. Sinonime. Antonime. Paronime. Pleonasmul. Imbogatirea vocabularului: Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiune). Imprumuturile lexicale. Neologismele. Regionalismele. Arhaismele. Cuvinte de jargon si de argou. Familia de cuvinte.

• Fonetica

Regulile de despartire a cuvintelor in silabe. Accentul.

• Morfologia

1. Substantivul: Numarul (formarea pluralului). Cazurile si functiile lor sintactice.

2. Articolul: Articolul hotarat. Articolul nehotarat. Articolul posesiv sau genitival. Articolul demonstrativ sau adjectival.

3. Adjectivul: Adjective variabile si invariabile. Gradele de comparatie. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Adjective fara grade de comparatie.

4. Numeralul: Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Numeralul colectiv. Numeralul distributiv. Numeralul multiplicativ. Numeralul fractionar. Numeralul adverbial.

5. Pronumele: Pronumele personal. Pronumele de politete. Pronumele reflexiv. Pronumele si adjectivele pronominale: posesiv, de intarire, demonstrativ, interogativ, relativ, nehotarat, negativ (forme, functii sintactice, ortografie).

6. Verbul: Locutiunile verbale. Verbe predicative si verbe copulative. Verbele auxiliare (a fi, a avea, a vrea). Diateza (activa, activa pronominala, reflexiva si pasiva). Modurile personale (indicativ, conjunctiv, conditional-optativ, imperativ si prezumtiv). Modurile nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu si supin; functiile lor sintactice).

7. Adverbul. Locutiunea adverbiala. Gradele de comparatie.

8. Prepozitia. Locutiunea prepozitionala. Cazurile cerute de prepozitii si locutiunile prepozitionale (acuzativ, genitiv si dativ).

9. Conjunctia. Locutiunea conjunctionala. Conjunctii coordonatoare (copulative, adversative, disjunctive si conclusive) si subordonatoare.

10. Interjectia. Functii sintactice. Punctuatia.

• Sintaxa propozitiei

1. Subiectul: Subiectul exprimat si neexprimat. Subiectul simplu si multiplu (prin ce poate fi exprimat; cazul). Acordul predicatului cu subiectul.

2. Predicatul: Predicatul verbal si predicatul nominal. Numele predicativ (prin ce poate fi exprimat; cazul).

3. Atributul: Atributul substantival (genitival, in cazul dativ, prepozitional si apozitional). Atributul pronominal (genitival, in cazul dativ, prepozitional si apozitional). Atributul adjectival. Atributul verbal. Atributul adverbial.

4. Complementul: Complementul direct (cu prepozitia pe si fara prepozitie). Complementul indirect. Complementul de agent. Complementele circumstantiale: de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop, conditional, concesiv, consecutiv, sociativ, instrumental, de relatie, apozitional, cumulativ si de exceptie.

5. Elementul predicativ suplimentar.

• Sintaxa frazei

Fraza. Raporturile dintre propozitiile frazei. Mijloace de exprimare a raporturilor de coordonare si de subordonare in fraza. Corespondenta dintre propozitiile subordonate si partile de propozitie (contragerea si expansiunea). Propozitii subordonate: subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa, completiva indirecta, circumstantiala de loc, circumstantiala de timp, circumstantiala de mod, circumstantiala de cauza, circumstantiala de scop (finala), circumstantiala conditionala, circumstantiala concesiva, circumstantiala consecutiva, sociativa, instrumentala, de relatie, opozitionala, cumulativa si de exceptie. Propozitia predicativa suplimentara.

• Punctuatie si ortografie.

Semnele de punctuatie. Semnele ortografice.

Nota: Cunostintele candidatilor vor fi evaluate pe baza unui test-grila.

Manuale

• Elena Berea-Gageanu, Doina Moigradeanu, Florin D.Popescu (coord.), Cezar Tabarcea, Limba romana. Limba si stil, punctuatie si ortografie, vocabular, fonetica si fonologie, gramatica (morfologie). Manual pentru clasele a IX-a si a X-a. (Scoli normale, licee si clase cu profil umanist), E.D.P.R.A., Bucuresti, editiile 1994 si urmatoarele (Fara capitolele: Sistemul fonologic al limbii romane. Reprezentarea grafica a sunetelor).

• Florin D. Popescu, Limba romana (sintaxa), Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, (Scoli normale, licee si clase cu profil umanist), E.D.P.R.A., Bucuresti, 1994 si urmatoarele.

• Academia Romana, Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan”, Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Ed. a V‑a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996 (ATENTIE! Editiile anterioare nu mai sunt valabile!).

Limba franceza
(specializarea A si B)

• Proba de concurs se bazeaza pe cunostintele de limba dobandite in clasele IX, X si XI (indiferent de manualele studiate) dupa cum urmeaza:

1. Lexicul parcurs in clasele IX,X,XI.

2. Gramatica de baza a limbii franceze:

• Verbul (conjugarea regulata  si neregulata, folosirea modurilor si a timpurilor, concordanta timpurilor).

• Pronumele (personale, demonstrative, posesive, relative, interogative, nehotarate, adverbiale) si adjectivele pronominale corespunzatoare.

• Adjectivul (formarea femininului si a pluralului, gradele de comparatie, locul adjectivului).

• Substantivul (genul si numarul).

• Articolul (felurile, formele si folosirea lor).

• Adverbul (felurile, gradele de comparatie).

• Numeralul (felurile, formele si folosirea numeralelor).

• Principalele prepozitii, conjunctii si locutiuni prepozitionale si conjunctionale din limba franceza si folosirea lor.

• Proba scrisa are ca scop testarea cunostintelor de limba franceza si va consta din exercitii de lexic si gramatica. De exemplu:

  • exercitii de traducere din romana in franceza (texte fabricate si/sau literare);

  • exercitii de traducere din franceza in romana (texte de autori) reprezentand suportul unor verificari lexico-semantice (sinonime, antonime) si gramaticale.

  • exercitii de construire a unor fraze pornind de la problemele de gramatica si de lexic studiate etc.

Limba engleza
(specializarea A si B)

Testul se bazeaza pe deprinderile de limba dobandite de candidati in timpul anilor de studiu si nu pe continutul vreunui anume manual. In consecinta toate manualele alternative utilizate sunt considerate acceptabile.

Candidatilor li se cer cunostinte cel putin de nivel intermediar superior (upper intermediate level) care sa corespunda nivelului B2 Vantage sugerat de Consiliul Europei in cadrul programului Limbi moderne: invatare, predare, evaluare. Un cadru european comun de referinta (sau nivelului Cambridge First Certificate in English).

Candidatii vor trebui sa dovedeasca ca pot utiliza limba fluent, ca stapanesc structuri gramaticale complexe pentru a se putea exprima corect si eficient.

Examenul va consta dintr-o proba scrisa care va contine urmatoarele module:

- Gramatica (Grammar)

- Vocabular (Vocabulary)

- Traducere (Translation)

1. Gramatica

Structuri posibil de a fi testate:

a. Verbul :        

• verbe uzuale, auxiliare, modale

• timpuri

  • prezentul simplu si continuu

  • trecutul simplu si continuu

  • prezentul perfect simplu si continuu

  • trecutul perfect simplu si continuu

  • viitorul simplu, continuu si perfect, cu "going to"

  • viitorul in trecut

• moduri

• diateza

• concordanta timpurilor

• vorbirea directa si indirecta

• fraza conditionala si temporala

b. Substantivul (articolul)

c. Adjectivul

d. Numeralul

e. Pronumele

f. Adverbul

g. Tipuri de propozitii : enuntiative, negative, afirmative, interogative, exclamative;

h. Ordinea cuvintelor in propozitii. Tehnici posibile de testare: transformarea de propozitii, construirea de cuvinte, corectarea erorilor, identificarea cuvintelor care lipsesc dintr-un text (cloze test), alegerea raspunsului corect din mai multe variante oferite (multiple choice).

2. Vocabular: se testeaza cunostintele de vocabular ale candidatilor prin exercitii de construire a cuvintelor, corectarea erorilor, identificarea cuvintelor care lipsesc dintr-un text (cloze text), alegerea raspunsului corect din mai multe variante oferite (multiple choice).

3. Traducere

Tehnici de testare: traducerea unui paragraf

            a) din limba engleza in limba romana

            b) din limba romana in limba engleza.

Nota: Nu se vor testa cunostinte teoretice. Elementele mentionate mai sus se vor testa doar practic.

Limba germana
(specializarea A si specializarea B)

• Manuale pentru specializarea A:

  • Se accepta toate manualele alternative pentru clasele : IX, X, XI, XII.

•  Manuale pentru specializarea B:

  • Se accepta toate manualele alternative pentru clasele : VIII, IX, X, XI.

Proba scrisa se bazeaza pe deprinderile de limba dobandite de candidati in timpul anilor de studiu. Candidatii vor trebui sa dovedeasca faptul ca stapanesc structuri gramaticale complexe pentru a se putea exprima corect si eficient.

Testul va cuprinde:

I. Gramatica

Structuri posibil a fi testate prin exercitii:

a. Verbul

• timpuri: prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor I, viitor II

• moduri: indicativ, conjunctiv, imperativ

• diateze: diateza activa, diateza pasiva

• verbele modale

• verbele compuse separabil si inseparabil

• formele nominale ale verbului: infinitivul, participiul

b. Substantivul

• genul

• numarul

• declinarea

• ormarea (prin compunere si derivare)

c. Adjectivul

• declinarea

• comparatia

• formarea (prin compunere si derivare)

d. Pronumele

e. Numeralul

f. Adverbul

g. Prepozitia

h. Conjunctia

i. Tipuri de propozitii

II. Vocabular

Candidatii vor trebui sa dovedeasca deprinderea de a utiliza limba germana fluent.

Accentul va cadea pe:

• formarea de propozitii cu expresii si cuvinte

• polisemie

• sinonimie

• antonimie

• omonimie

III. Traducere

Candidatii vor traduce un text din limba romana in limba germana prin care se va testa exprimarea corecta din punct de vedere gramatical, lexical si ortografic.

NOTA : Programa este identica pentru specializarea A si specializarea B. Diferentierea se va face prin gradul de dificultate al exercitiilor date.

Limba italiana
(specializarea B)

Testul se bazeaza pe abilitatile lingvistice dobandite de candidati in anii de studiu IX-XII, pe baza utilizarii manualelor alternative. Candidatilor li se cere un nivel intermediar superior de competenta lingvistica, fundamentat pe un vocabular activ mediu.

Proba scrisa va cuprinde exercitii practice, care sa evidentieze buna stapanire a notiunilor de gramatica si de lexic, de exprimarea corecta, fluenta, nuantata.

I. Morfologia

1. Verbul (conjugarea verbelor regulate si neregulate, concordanta timpurilor).

2. Substantivul (gen, numar, declinare).

3. Articolul (fel, forme, utilizare).

4. Pronumele (feluri; adjective pronominale).

5. Numeralul (feluri,utilizare).

6. Adjectivul (feluri, grade de comparatie, topica).

7. Adverbul (feluri, grade de comparatie).

8. Prepozitia, locutiunea prepozitionala.

9. Conjunctia, locutiunea conjunctionala.

10.  Interjectia.

II. Sintaxa

• Propozitia, fraza.

III. Traduceri si retroversiuni.

Limba spaniola
(specializarea B)

Testul se bazeaza pe abilitatile lingvistice dobandite de candidati in anii de studiu ai limbii spaniole, acceptandu-se toate manualele alternative pentru clasele IX-XII. Candidatilor li se cere un nivel intermediar superior  in privinta utilizarii limbii spaniole, manuirea unui vocabular mediu (nivel DELE  intermedio).

Proba scrisa va cuprinde trei subiecte, primele doua punand accentul pe notiunile de gramatica si lexic, iar al treilea pe exprimarea corecta, fluenta.

Modalitati de testare a cunostintelor gramaticale: alegerea raspunsului corect din mai multe variante, transformarea propozitiilor, depistarea erorilor dintr-un text, identificarea cuvintelor care lipsesc dintr-un text.

Vor fi testate urmatoarele structuri:

• verbul (verbele uzuale si auxiliarele, perifraze verbale, timpurile verbelor, concordanta timpurilor la indicativ si conjunctiv, modurile personale si nepersonale, diateza, subordonarea conditionala si  temporala)

• substantivul

• adjectivul

• numeralul

• pronumele

• adverbul

Modalitati de testare a lexicului: traducere din spaniola in romana sau din  romana in spaniola, alegerea cuvintelor celor mai adecvate intr-un text (exercitii de tipul „rellenar los huecos”), alegerea raspunsului corect din mai multe variante.

• Cunostintele lexicale ale candidatului se cer a fi de nivel intermediar.

• Modalitatile de testare a capacitatii de exprimare: alcatuirea unui text pornind de la un citat, maxima, proverb sau un text de dimensiuni reduse).

• Acuratetea exprimarii, inventivitatea, dar si nivelul cultural, precum si demonstrarea intelegerii unui text literar sunt necesare, dat fiind profilul filologic ales de candidati.