|
|
Ce vei
studia in cei 4 ani?
Genuri si
stiluri jurnalistice
Caracteristicile stilului jurnalistic: Concizia: detaliile de prisos.
Cuvintele de prisos. Frazele de prisos. Propozitiile de prisos.
Redundantele. Simplitatea. Raportul diateza activa – diateza pasiva.
Sublinierea si accentuarea corecte; Evitarea banalitatilor: Figurile de
stil. Cliseele si platitudinile.
Personificarile uzate prin abuz. Obscuritati academice;
Formule ale lizibilitatii (readability): Numarul maxim al cuvintelor
unui lead. Felul de
intelegere – 12 ani! Folosirea afixelor; Semantica: Cuvinte nefamiliare.
Conotatii. Cuvinte evaluative; Selectia informatiei – primul pas in
conceperea si redactarea articolului de presa. Ce se intelege prin
„degresarea” informatiei. Punerea in evidenta a informatiei; Cum se
incepe un articol. Ce este „atacul”. Tipuri de „atac”: tehnica
„balzaciana”, fraza soc, interpelarea, evitarea conventionalului, a
banalitatii. Cum nu se incepe un articol; Etapele scrierii unui articol
de presa: pre-textul. Ce ne inhiba.
Prejudecata formule perfecte din start. Brainstorming si
mind-mapping: cum ne facem planul unui articol. Cele patru reguli „de
aur”: clar, usor de urmarit, distinct, memorabil; Elemente de redactare:
transformarea frazelor lungi in propozitii dinamice; identificarea
cuvintelor „slabe”; sinonimia in functie de context; rolul topicii si al
raportului logic dintre propozitia principala si subordonata ei.
Redactarea stilistico-gramaticala: rolul virgulei, cele mai frecvente
redundante (care, pronumele demonstrative), greseli frecvente (acordul
cu genitivul, anticiparea si reluarea complementelor directe si
indirecte).
Introducere in jurnalism
Jurnalism.
Mass-media. Functiile sociale ale presei; Informatia. Stirea. Stilul
textelor informative; Tratarea unei informatii; Organizarea unei
intreprinderi de presa; Departamentele unei redactii; Agentiile de
presa. Prelucrarea unui telex al agentiilor de presa; Clasificarea
publicatiilor. Continutul unui ziar.
Fotojurnalism
Aparatele fotografice, parti componente, manipulare; Obiectivele foto –
caracteristici: distanta focala, unghi, luminozitate etc.; Materiale
fotosensibile negative, pozitive sau reversibile. Caracteristici si
utilizari; Echipamentele de laborator si prelucrarea materialelor foto:
aparatul de marit, developare, marimea negativelor; Caracteristicile
luminii. Stabilirea expunerii. Fotografierea cu blitz-ul; Elementele de
limbaj imaginistic: cadraj, compozitie, contrast, granulatie, profunzime
etc.;Relatia text – imagine in presa scrisa; Repere in istoria
fotojurnalismului.
Agentiile de presa fotografice; Fotografia de actualitate; relatia
eveniment – imagine – fotograf; Portretul fotografic.
Reportajul fotografic; Naratiunea
fotografica. Probleme deontologice specifice; Editarea imaginilor:
paginare si selectie. Surse
de imagini; Probleme specifice ale fotografiei in domenii particulare
ca: sport, viata politica, accidente, moda etc.; Arhivarea imaginilor
foto (banca de imagini).
Semiotica si teoria comunicarii
Model
elementar – model fundamental in comunicare; Semiotica generala.
Domeniu, limite; Comunicare scrisa
– comunicare orala. Cazul literaturii; Analiza semnului lingvistic;
Arbitrar si motivat in semnul lingvistic; Nivele ale lexicului
(monosemie, polisemie, omonimie); Semiotica sacrului si a profanului;
Tipologia semnelor (verbal – nonverbal, simboluri, indici, iconi);
Denotatie si conotatie; Structuri semiotice; Semiotica si mass-media;
Semiotica si ideologia; Realitatea si imaginea ei mediatica.
Secretariat de redactie
Organizarea
unei redactii. Locul secretariatului de redactie in interiorul acesteia
(organ de coordonare; organ de executie); Calitati necesare unui
secretar general de redactie. Atributii; Planificarea activitatii si
strangerea materialelor la un periodic; Lectura, redactarea, stilizarea,
remodelarea articolelor (dactilograma, manuscris copie electronica);
Masuri tipografice. Clasificarea literelor. Dimensiunile paginilor.
Formate de hirtie; Semnele de corectura; Cotarea textului (corpul,
caracterul, tipul de litera; cate coloane i se atribuie; spatiile albe);
Titrajul. Tipuri de titluri. Redactarea si calibrarea titlurilor.
Alinierea titlurilor; Functiile imaginii. Alegerea si amplasarea
imaginilor; Rolul culorii; Punerea in pagina. Prezentarea tipografica
functionala. Lizibilitatea. Macheta de punere in pagina. Tehnoredactarea
computerizata.; Tipuri de corectura; Relatia cu serviciul de
publicitate; Tiparul.
Analiza mass-media
De la
societatea de masa la comunicarea de masa; Teorii socio-psihologice
privind influentele mass-media (teoria glontului magic, influenta
selectiva, liderii de opinie etc.).
Elementele
actului de comunicare in conceptia sociologiei americane (Elihu Katz,
Paul Lazarsfeld, Wilbur Schramm, Daniel Lerner). Cele cinci tipuri de
analiza, dupa Harold D. Lasswell (de control, de continut, media, a
audientei, a efectelor); Un precursor al mcluhanismului: Karel Capek si
„constiinta ziarelor”; Marshall McLuhan: mediul invizibil – satul
planetar – retribalizarea; Alvin Topffler: imagini mass-media –
inmagazinare si tranzienta; Incercare de descriere a mass-media actuale
din tara noastra.
Analize
romanesti: presa cu doua viteze (Mihai Coman); „crimele” TV (Liviu
Antonesei); transferuri magice de putere (Caius Dobrescu); turnesolul de
la ora 8 (Mircea Nedelciu). Presa locala. Cazul Banatului;
Tentativa „arheologica”: elemente de cultura si de civilizatie banateana
– secolele al XVII-lea si al XVIII-lea; Primii „reporteri”: Ehrler,
Griselini, Nicolae Stoica de Hateg; Incercari de reconstituire a presei
banatene: Paul Iorgovici, Ioan Piuariu-Molnar, Eftimie Murgu; Inceputul
presei romanesti la Timisoara: „Luminatoriul”, „Controla”, „Dreptatea”;
Gazete si reviste in germana, maghiara, sarba. Periodice plurilingve;
Perioada banateana a lui Camil Petrescu („Banatul”, „Banatul romanesc”,
„Limba romana”, „Tara”); Personalitatea lui Sever Bocu. De la „Tribuna”
de Sibiu si Arad la „Romania mare” (Kiev, 1917) si la „Vestul” din
Timisoara interbelica. Fenomenul gazetarilor tarani din Banat; Presa
timisoreana in perioada comunista. Explozia mass-media dupa 1990;
Addenda; Statutul presei locale si regionale in tarile UE. Cazul
jurnalisticii franceze. Incercare de comparatie cu situatia din Romania.
Pronosticuri privind evolutia presei locale si regionale din tara
noastra.
Istorie si civilizatie romaneasca in context european
Cultura si
civilizatie; diferente si interdiferente; complementaritatea lor.
Filosofii ale culturii. Civilizatie si natura: de la pavimentum
la pamant. Culturi majore si culturi minore. Complacerea in minorat.
Etnografism, folclor si „folclorita”; Impermeabilitatea (monadismul) si
circulatia (nomadismul) marilor stiluri culturale. Organicism si
imitatie/adoptie; insularitate si osmoza; Cultura (si civilizatie?)
indigena in context european (universal). Genul proxim si
(ne)diferentele specifice. Dificultatile oricarei autodefinitii:
subiectivismul inerent si sub-/supraevaluarii de sine. Principiul lui
Werner Heisenberg, al „indeterminarii”, aplicat (auto)criticii culturii;
„Noi insine” prin „ceilalti”: de la Ovidius Publius Naso („Hic ego sum
barbarus quia non intelligor illis”) la Hermann von Kayserling sau Paul
Morand. Alteritate, pitoresc si exotism; Diverse teorii autohtone ale
specificului romanesc. Iorga, Ibraileanu, Lovinescu, Nae Ionescu, Lucian
Blaga, Calinescu, Mircea Vulcarescu, Noica s.a.m.d. – Filozofie si
filologie: vernacularismul filosofic; Vechea Romanie si romana: tara de
imigratie, limba de imigratie. – Excelenta unor traduceri in romana:
„Notre peuple a tout raté, sauf graiul”. (E. M. Cioran);
Complexele (de inferioritate/ de superioritate) ale culturii romanesti.
„Porecla” si „renume”; sublimitate si ridicol; Factorul geopolitic,
intre realitate si subterfugiu (alibi, pretext). De la „in calea
rautatilor” si „bietul om sub vremi” la „Romania, placa turnanta a
Europei” s.a.m.d.; „Boicotul istoriei” – si al geografiei (!): orgoliul
(si riscurile) ignorarii vecinilor nemijlociti. „Ruda saraca” si
snobismul „lumii bune”; Paleocrestinismul, bizantinism, ortodoxie si
slavificare. Secolul fanariot si balcanismul. „Bizant dupa Bizant”; In
cautarea altei paradigme: preeminenta parangonului nord-vestic asupra
celui anterior, sud-estic, si personantele acestuia din urma („Gandirea”
si ortodoxismul; „Lumina vine de la Rasarit”); Vocatia Europei ca
afirmare a latinitatii. Cronicarii si Dimitrie Cantemir; Uniatia si
Scoala Ardeleana. – Europa ca „interioritate” (cf. „a merge inauntru”).
Descoperirea Europei si periodicele ei „rapiri”; Vocatia Europei:
tentative de sincronizare. Sincronizarea (quasi)absoluta, in ordinea
(senti)mentalitatii, ca si in plan politic si institutional, a
generatiei pasoptiste. Relativitatea sincronizarii ulterioare. „Declinul
Occidentului” si contingentul interbelic. Antiliberalismul. Sirenele
colectivist-totalitare: trairistii contra Lovinescu, Volksgeist
vs Zeitgeist. Galceava dintre „spirit” si „suflet”. Juvenismul.
Criza si agonia Europei; Nationalismul rezonabil („in marginile
adevarului”, adica): lectia lui Titu Maiorescu; (Re)caderile in
premaiorescianism. Tendentiozitate si valoare. Nationalismul ca valoare.
Internationalismul ca valoare. Gherism, narodnicism, iorghism.
–Izolationismul protocronic: tracomania, „fondul nelatin”. Himera
„Daciei preistorice” (N. Desusianu). – Descantarea/incantarea Romaniei:
Russo si/sau Balcescu vs. mizeria „epocii de aur”. Protocronismul
integral; Protocronismul relativ: avangardismul. Arta ca inventie si
brevet. Macedonski „instrumentalistul”. Maniu, Vinea si Tristan Tzara.
Urmuz si proza/poezia de la „unu”. Preionescianismul lui Arghezi (cf.
„La oculist”, piesa absurda). Varianta romaneasca a „Cantaretei chele”
(anterioara celei frantuzesti). Letrist, trist beletrist sau Isidore
Isou; Provincialism si disperare: E. M. Cioran si Eugen Ionescu („Daca
eram francez, eram poate genial.”); (Mari) autori bilingvi: Macedonski,
Panait Istrati, Peter Neagoe, B. Fundoianu, Tristan Tzara, Voronca,
Gherasim Luca, Claude Ernest, E. M. Cioran, Ionescu/Ionesco s.a.m.d.;
Valoare si notorietate: Mircea Eliade; Ionesco; Cioran. – „Schimbarea la
fata” a acestuia din urma, gratie idiomului de adoptie.
Original/ritatea lui Constantin Brancusi; Cultura romaneasca, intre
ingrijorare si speranta. – Solutiile de continuitate; periodicele
involutii. Nesanse, fatalism si defetism: intre „Miorita” si „Mesterul
Manole” (santierele abandonate). Minoratul si prestigiul paradigmei (al
paradigmelor) straine. „Strabismul” cultural autohton. Modele silnice
vs. modele autoimpuse: fanariotism, rusism si sovietism vs. latinism
sau frantuzism… Primejdiile galomaniei: colonialismul cultural francez
(B. Fundioanu); ridicolul „francofoniei”.
(Neo)deculturatia prin Americanism; Concluzii.
Perspective.
Introducere in economia mondiala
Economia mondiala si subsistemele componente; Sistemul economiei
mondiale; Formarea si evolutia economiei mondiale; Starea actuala si
tendintele economiei mondiale; Ordinea economica mondiala. Necesitatea
si directiile instaurarii unei noi ordini economice internationale;
Obiectul si metoda economiei mondiale; Economia nationala – celula
economiei mondiale; Formarea si evolutia economiilor nationale;
Morfologia si tipologia economiilor nationale; Romania in economia
mondiala. Tranzitia catre o economie de piata dezvoltata; Diviziunea
mondiala a muncii; Continutul si tipurile diviziunii internationale a
muncii; Diviziunea mondiala a muncii – subsistem de legatura; Teorii
privind incadrarea tarilor in diviziunea mondiala a muncii; Circuitul
economic mondial si fluxurile sale; Continutul si trasaturile
circuitului economic mondial; Fluxurile principale ale circuitului
economic mondial: comertul international; cooperarea economica
internationala; fluxul valutar – financiar; Organizatiile si
institutiile internationale si rolul lor in derularea circuitului
economic mondial. Factorii de productie la scara planetara; Populatia si
forta de munca; Tendinte in evolutia populatiei lumii; Forta de munca si
somajul; Stiinta si tehnologia in tarile dezvoltate si subdezvoltate.
Balanta schimburilor de
rezultate ale cercetarii; Migratia internationala. Brain-drain si
implicatiile sale; Pamantul, materiile prime si energia; Limitele
resurselor solului si subsolului. Gestionarea resurselor naturale;
Modelul de crestere materio-energofag si caracterul sau perimat;
Raportul necesitati – disponibilitati materio-energetice; Alternative
energetice ale viitorului. Spre un nou model al cresterii economice;
Capitalul si investitiile internationale, Capitalul, cel mai mobil
factor de productie la scara planetara; Resursele de capital ale tarilor
lumii; Investitiile internationale de capital: continut, proportii,
directii de orientare, forme si implicatii. Sectoarele economice in
economia mondiala; Agricultura si alimentatia; Dezvoltarea si
subdezvoltarea in domeniul agriculturii mondiale; Tendinte in politicile
nationale si internationale in domeniul agriculturii; Alimentatia si
subalimentatia pe glob; Perspectivele agriculturii mondiale;
Restructurarea industriei mondiale; Structura industriala a lumii si
modificarea acesteia in a doua jumatate a secolului al XX-lea;
Strategiile si politicile de industrializare ale tarilor in dezvoltare.
Noile state industriale; Rolul colaborarii si cooperarii internationale
in dezvoltarea industriei; Perspective ale industriei in economia
mondiala; Tertiarul in economia contemporana; Dinamica si proportiile
tertiarului in economiile dezvoltate si subdezvoltate; Comertul
international cu servicii; Perspective ale tertiarului in economia
mondiala. Problemele globale ale omenirii; Subdezvoltarea si caile
lichidarii sale; Decalajele economice: cauze, proportii si efecte;
Subdezvoltarea si implicatiile ei asupra economiei mondiale; Caile de
lichidare a subdezvoltarii; Datoria externa si ajutorul financiar;
Nevoile de asistenta financiara externa; Cauzele exploziei datoriei
externe si reesalonarea acesteia; Spre o noua ordine financiara
internationala; Restructurarea relatiilor valutare; Sistemele etalon aur
si aur – devize; Sistemele multi-devize – etapa evolutiei relatiilor
valutare; Fenomenele de instabilitate valutara si tendintele de
regionalizare (noile zone valutare); Societatile multi si transnationale
si controlul asupra activitatii si comporta-mentului acestora;
Continutul si trasaturile societatilor multinationale si transnationale;
Conducerea, organizarea si functionarea societatilor multinationale;
Strategii de expansiune internationala. Piata societatilor
multinationale; Implicatiile functionarii societatilor multinationale
asupra economiei mondiale si controlul asupra comportamentului acestora;
Echilibrul, cerinta a dezvoltarii economiei mondiale; Echilibrul
ecologic si dezvoltarea economica; Comert si dezvoltare. Spre un nou
sistem comercial international; Inarmare – dezarmare – dezvoltare.
Perspective si implicatii ale dezarmarii.
Genuri
si stiluri jurnalistice (interviul)
De la
conversatie la demersul investigativ. Diferenta dintre conversatie si
interviu. Intrevedere, discutie, interviu; Primul pas. Ce alegem mai
intai: tema sau persoana? Cum alegem un anumit interlocutor intr-un
anumit moment? Rolul contextului, al interesului public. Adaptarea la
persoana. Sa intrebam ceea ce doar interlocutorul nostru ar putea sti;
In ce scop luam interviul? Tipologia interviurilor: de informare, de
profil, de marturie, de experienta.
Interviul story. Impromptu. Masa rotunda; Cum identificam
persoana cea mai potrivita? Rolul informatiei personalizate. Cum obtinem
interviul in conditii dificile?
Tehnici de persuadare; De ce este importanta
documentarea. Tipuri de documentare. Ce facem in cazul crizei de timp:
consemnul de plecare. Unde se regaseste documentarea in interviu: sapou,
intrebare. Cum ne pregatim intrebarile; Exista „cele mai bune
intrebari”? intrebarile documentate si construirea lor in doi timpi.
Curiozitatea naturala, reactia la raspunsuri, empatia. Ce intrebari NU
trebuie puse?
Politologie generala
Obiectivul si statutul epistemologic al politologiei.
Politicul in viata sociala si politicile. Vocabularul politicului si
vocabularul politologiei. Anatomia si eternomia politicului. Strategii
euristice in abordarea politicului si politicilor; Capitolul I:
Momente semnificative in constituirea politologiei. (Aristotel,
Machiavelli, Montesquieu, Marx, Weber); relatia politologie – filozofie
politica – sociologie politica; Capitolul II: Institutii si
organizatii politice. (a. Statul; tipologia statului; statul de
drept; suveranitatea de stat; alegeri, sisteme electorale, parlamente,
guverne; b. Partidele politice; teorii explicative ale originii si
rolului partidelor in lumea moderna; tipologia si definirea partidelor;
sisteme de partide si regimuri electorale; c. Grupuri de interese;
grupuri de presiune; organizatii nonguvernamentale). Partide,
organizatii si regimuri politice; Capitolul III: Regimuri
politice (a. Regimuri nedemocratice: autocratia,
totalitarismul, personalizarea puterii; criterii de apreciere; teorii cu
privire la regimurile autocrate si totalitare; b. Regimuri
democratice: tipologii, criterii de apreciere, criterii de masurare
ale proceselor de democratizare. Teoriile poliarhice si insemnatatea
lor; asemanari si deosebiri intre tarile apartinand regimului
democratiei liberale); Capitolul IV: Schimbarea si dezvoltarea
politica (revolutii, reforme, lovituri de stat, schimbari organice;
teoriile revolutiei reformiste, modernizarea politica si teoriile
modernizarii politice; actorii schimbarii, criteriile aprecierii
modernizarii; dezvoltarea politica si valorile politice); Capitolul
V: Spiritualitatea politica (idei, doctrine, ideologii;
culturi politice si comportamente politice; subcultura si contracultura
in politica; cultura politica si socializarea politica; stratificarea
sociala si stratificarea politica; politicul componenta a conditiei
umane). Seminar:
Seminar introductiv.
Sociologia politica si „Puterea”; Puterea. Definirea puterii.
Perspective asupra puterii.
Natura puterii. Microputere
si macroputere. Caracterul relational al puterii; Putere, autoritate,
leadership. Strategii
de influenta. Strategii delegative eficiente; Relatia de putere.
Care sunt relatiile de putere. Resursele relatiei de putere. Definire si
tipologii; Instrumentalitatea relatiilor de putere. Exercitiul
puterii. Tipuri de exercitari si instrumente ale exercitarii. Strategii
de putere si tactici aferente; Actorii relatiei de putere.
Tipologie. Caracteristici si particularitati; Putere politica –
putere sociala. Seminar
evaluativ.
Film
documentar
Compozitia cadrului cinematografic, linii si puncte principale; Miscari
de aparat: panoramicul, travelingul, transfocarea. Miscari combinate;
Structura vizuala a filmului: plan, scena, secventa. Valentele creatoare
ale montajului; Racordurile cinematografice: de pozitie, de miscare
(directie, viteza), de privire etc.; Montajul ca organizare a
intregului: montajul narativ, montajul ideatic, montajul descriptive;
Componentele sunetului de film: comentariul, muzica, zgomotele; Genurile
filmului documentar; Conceperea filmului documentar: ideea filmului,
etape preliminare, consultantul de specialitate; Redactarea
sinopsis-ului, a scenariului si a decupajului.
Relatia cu producatorul; Organizarea
productiei. Membrii
echipei. Bugetul filmului documentar; Filmarea: probleme de regie si de
organizare la filmele documentare; Postprocesarea imaginii:
contorizarea, montajul, grafica, efectele vizuale; – 14. Momente din
istoria filmului documentar: R. Flaherty, D. Ventov, W. Ruttman,
documentarul englez, documentarul american, J. Ivens.
Genuri
si stiluri jurnalistice (reportajul)
Reportaj TV/ reportaj scris: asemanari si deosebiri.
Schita pentru o posibila fenomenologie a
interviului scris vs. interviului TV. Conditia psihologica a
reporterului – un parametru nou. Ce inseamna „neutru, exigent,
implacabil”? cele 10 reguli ale interviului TV; Comentarea celor 10
reguli ale interviului TV in contrast cu cele ale interviului scris
(ITS). Cum si cand se exhiba documentarea de catre ziarist. Principiul
empatiei. Exagerarea informatiilor de baza, claritatea si concizia
mesajului TV. Ilustrarea, animare si punerea in situatia. Controlul a
posteriori al interviului. Ziaristul intre logoreici si taciturni; Locul
interviului in tratarea informatiei radio-tv: substitut sau complement?
Cele trei tipuri de relatie: directa, semi-directa si indirecta. Cele 5
functiuni ale interviului: interviul-story, interviul-marturisire,
interviul de opinie, interviul de explicare, interviul-portret;
Realizarea interviului. Conducerea convorbirii, punerea in situatie,
conventia cu operatorul si intervievatul. Montajul: insertia mai multor
interviuri TV intr-o emisiune. Redactarea unui script; Tentativa de
tipologie. Interviul inregistrat: interviul-document, interviul „la
minut”, interviul de expert, interviul de subiect polemic, interviul de
investigatie cu fata ascunsa, interviul cu camera ascunsa, interviul par
interim. Interviul in direct: unul contra toti, toti contra unu, „duel
cu arbitru”, interviu cu un necunoscut; Reportajul: incercare de
definire. Gen jurnalistic, gen literar ori „literatura a faptului
autentic”? Raportul fictiune – realitate, subiectivitate – obiectivitate
in reportaj. Frontierele genului; Maestri ai reportajului din literatura
universala: Hemingway, I. Ehrenburg, Dos Passos. Maestri ai reportajului
romanesc: Brunea-Fox, Geo Bogza, Cornel Nistorescu, N. Prelipceanu, Ioan
Grigorescu; Cerinte generale ale reportajului: actualitatea,
autenticitatea, confesiunea, plasticitatea. Exista un stil anume al
reportajului ori un stil al autorului de reportaj? Reportajul de
informatie, reportajul de actualitate, reportajul interpretativ,
reportajul de autor, fotoreportajul, reportajul radio-tv. Specificitati
si elemente distinctive. Poetica si retorica reportajului modern.
Jurnalism radio
Istoria radioului – jaloane si modele; Benzi si canale standard in
difuzarea radio. Formate de post; Caracteristicile discursului
radiofonic; Stilul radiofonic.
Particularitati. Diferente in redactarea stirii de radio
fata de ziar; Tehnici ale persuasiunii in radio; Tactici de captare a
atentiei. Publicul
specific; Genuri radiofonice.
Descriere si analiza comparativa; Tipuri de programe;
Productia radio; Componente ale postului de radio local si regional
(dotari, circuit); Structura redactionala a studioului local.
Atributiuni, functii, ierarhii; Principii deontologice care normeaza
activitatea jurnalistului de radio; Reglementari si legi referitoare la
audiovizualul romanesc; Publicitatea audio; Posturi de radio in Romania.
Deontologia presei
Sisteme etice. Delimitari conceptuale: deontologie/etica/morala;
Responsabilitatea jurnalistului si imperativele etice. Tipuri de
definire a responsabilitatii in mass-media; Teorii despre rolul
mass-media: pozitia liberala, pozitia social-democrata, teoriile recente
(Habermas & Scoala de la Frankfurt, Libois, Kean), noi definitii ale
spatiului public; Relatia dintre libertatea expresiei, libertatea
opiniei, libertatea presei, libertatea de comunicare; Coduri etice in
profesiunea de jurnalist: principii generale; Analiza principiilor –
distinctia informatie/opinie, confidentialitate, dreptul la replica,
protejarea sursei, clauza de constiinta, folosirea falsei identitati,
acceptarea de favoruri etc.; Coduri speciale.
Prezentare sintetica; Coduri europene.
Coduri etice in Romania;
Asociatii de jurnalisti in Romania. Incercari si esecuri. Caracterul
etic autoreglat al comunitatii jurnalistice; Glosar de cuvinte
„delicate” in meseria de ziarist.
Jurnalism de televiziune
Televiziunea ca sistem. Tipologia posturilor TV, organizare interna.
Grila de programe.
Jurnalistul de televiziune; Productia si postproductia de televiziune:
categorii si etape; Redactarea pentru audio-vizual: caracteristicile
mediului de comunicare TV, reguli tehnice de redactare si
dactilografiere. Rolul limbajului vizual; Modalitati de prezentare la
televiziune. Lectura textului; Stirea de televiziune: definitie,
tipologie, productie; Emisiunile de stiri de la televiziune: tipologie,
criteriile de selectie, productie; Interviul de televiziune: tipologie,
criteriile de selectie, productie; Reportajul de televiziune: tipologie,
elemente specifice, strategii, productie; Anchetele de televiziune:
tipologie, elemente specifice, strategii, productie; Documentarele de
televiziune: tipologie, elemente specifice, strategii, productie;
Emisiunile „talk-show”: tipologie, elemente specifice, strategii,
productie; Emisiunile de tip magazin: tipologie si exigente; Elementele
artistice in emisiunile TV informative: decoruri, lumini, grafica;
Receptarea emisiunilor de televiziune.
Critica televiziunii ca mediu de informare.
Management si marketing de presa
Conceptul de management;
Organizatia
sistem-cibernetic; Functiile managementului intreprinderii; Functia de
previziune; Strategia intreprinderii; Functia de organizare a
managementului; Functia de comanda; Functia de control; Structuri
manageriale la intreprinderile de presa; Autoritatea. Relatii de
autoritate; Piramida ierarhica; Tipuri de structuri manageriale; Metode
de management in intreprinderile de presa; Managementul prin obiective;
Managementul prin exceptie; Brainstormingul; Decizia; Definitia si
elementele deciziei; Clasificarea deciziilor; Factorii deciziei; Rolul
sistemului informational in adaptarea decizie; Managementul resurselor
umane; Organizarea activitatii compartimentului de personal; Angajarea
personalului; Salarizarea personalului; Managerii intreprinderii in
intreprinderile de presa; Tipuri de management si stiluri de management;
Organizarea secretariatului; Managementul afacerilor mici; Continutul si
functiile marketingului; Conceptul de marketing. Functiile
marketingului; Conditiile aparitiei marketingului; Managementul
activitatii de marketing; Rolul cercetarii de marketing. Etapele
cercetarii de marketing; Politica de comunicatie in intreprinderile de
presa; Conceptul de comunicatie in marketing; Elementele procesului de
comunicatie; Elaborarea planului publicitar.
Probleme ale lumii contemporane
Terorismul
si drogurile la sfarsitul secolului XX; Migratia in lume; Autostrazile
informatiei I; Autostrazile informatiei II; Noul parteneriat mondial;
Focare de razboi in lumea contemporana; Impactul militar asupra mediului
ambient;Relatia om – mediu – dezvoltare; Economia de materiale si
reducerea deseurilor; Societatea de consum; Energiile viitorului;
Apararea mediului montan si a oceanelor; Refacerea mediului inconjurator
in tarile est-europene; O noua ordine mondiala.
Multimedia (Optional A)
Notiunea de
multimedia; Elementele unui sistem multimedia; Platforme multimedia;
Hypertext si hypermedia; Editoare de hypertext; Hypertext in Internet;
Obiecte multimedia; Procesare de imagine; Procesare de sunet; Aplicatii
video; Captura video; Televiziunea digitala; Compresia; Telefonia audio
vizuala; Captura video; Suporturi de memorare; multimedia; Comunicatii
pentru multimedia; Internet retea de retele; Posta electronica; World
Wide Web; File Transfer Protocol
Relatarea problemelor publice
Administratia publica centrala; Administratia publica locala; Consiliile
locale; Atributiile prefectului si cele ale primarului; Serviciile
publice; Regiile autonome si problemele publice; Drepturile cetateanului
in raport cu administratia publica; Stiluri functionale ale limbii;
Tipuri de discurs; Specii jurnalistice utilizate in relatarea
problemelor publice (I); Specii jurnalistice utilizate in relatarea
problemelor publice (II); Functii ale stilului administrativ si ale
celui jurnalistic; Structuri lexicale specifice; Organizarea semnului
lingvistic
Teoria
literaturii. Teoria textului.
Teme
de curs si seminar: Limbaj si vorbire, notiuni fundamentale ale
teoriei comunicarii. „Artele vorbirii”: retorica si poetica; Notiunea de
text. Abordarea filologica a textului. Perspectiva semiologica asupra
textului; Text si comunicare. Textul in procesul comunicarii. Structura
actului comunicational. Mesaj si text; Dimensiunea lingvistica a
textului. Textul ca entitate sintactica; Dimensiunea semantica a
textului. Textualitate si sens; Dimensiunea pragmatica a textului.
Problema emitatorului/producatorului de text.
Competenta lingvistica, competenta
retorica si competenta textuala.
Intentionalitate si coerenta; Problema receptarii
textului. Procesul de lectura. Competenta receptorului. Coerenta si
sens; Text, context, para-text. Problemele contextului si receptarea;
Situatia de discurs si problemele tipologiei textuale. Teoria actelor de
vorbire si textul; Tipuri de texte: oral/ scris; Tipuri de discurs:
monolog/dialog. Teoria conversatiei; Tipologia retorica a discursului.
Problemele discursului retoric; Persuasiune si expresivitate in discurs.
Tipuri de discurs persuasiv; Problema adevarului si referentialitatea
textului. Verosimil si fictional; Discursul subiectivitatii. Tipuri de
discurs subiectiv: jurnalul, memoriile, marturisirile; De la problemele
textului la problemele literaturii.
Determinarea pragmatica a textului literar.
Lingvistica generala
Obiectivul
lingvisticii. Relatia limba – gandire – afectivitate – cunoastere.
Notiune si sens; judecata si propozitie. Functiile limbajului. Etapele
cunoasterii umane; Conceptiile si metodele lingvisticii. Lingvistica
pana in secolul al XX-lea. Lingvistica in secolul al XX-lea. Perspective
innoitoare asupra limbii si comunicarii lingvistice: bazele lingvisticii
moderne – Ferdinand de Saussure; lingvistica psihologica si sociologica
post-saussuriana; lingvistica structurala – structuralismul praghez;
structuralismul danez; descriptivismul american – L. Bloomfield;
reconstructia limbii; lingvistica generativ-transformationala – Chomsky;
Metodologie –metoda comparativ-istorica; geografia lingvistica. Metode
moderne – analiza functionala, analiza distributionala, analiza in
constituenti imediati; analiza in trasaturi distinctive; metoda
matematica; Progresul in limba: fonetica, vocabularul, gramatica – clase
si categorii gramaticale; Analiza semnului lingvistic – arbitrar si
motivat; Clasificarea limbilor – clasificare tipologica si genealogica;
Probleme de semantica: semantica traditionala – schimbari semantice;
semantica structurala – sem, semem, arhisemem, episemem; semantica
transformationala; semantica logica; Fonetica si fonologia.
Ortografia – principiile ortografiei; Contactul intre
limbi – substrat, superstrat, adstrat; Probleme de etimologie; Probleme
de lexicografie; Seminar:Aplicatii practice in legatura cu problemele
tratate la curs.
Elemente de psihosociologie
Psihosociologia ca stiinta a interactiunii. Obiectul psihosociologiei.
Tendinte reductive. Relatii cu etnologia, psihanaliza si fenomenologia;
Norme si modele sociale. Definitii, clasificari. Procesul de formare a
normelor si modelelor; Socializare. Socializare si comportament orientat
spre scop. Control social. Societate si personalitate; Conceptul de
atitudine. Caracteristicile atitudinii. Tipologii; Limbaj, gandire si
comunicare. Limbaj si societate. Limbajul ca produs cultural. Perceptia
interpersonala. Atractie interpersonala. Auto-perceptie; Opinii,
stereotipuri si reprezentari colective. Conceptul de cadru de referinta;
Consonanta si disonanta cognitiva; Conceptul de rol. Conceptul de grup.
Perceptia de rol.
Descrierea rolurilor individuale; Conducere si putere sociala.
Bazele puterii sociale. Stiluri de
conducere; Publice si comportament colectiv. Tipuri de publice. Opinie
publica. Propaganda si schimbare a atitudinii. Ratiune si emotie ca
mijloace de persuasiune.
Diferite efecte (de asimilare, contrast bumerang, sleeper); Multimile.
Miscarile de masa. Secte si
microsocietati; Conceptul de caracter social. Autoritarism.
Destructivitate. Conformitate automata.
Libertate si democratie.
Istoria presei romanesti
Originile, evolutia si caracteristicile presei. Presa si „galaxia
Gutenberg”. Raportul sinalagmatic dintre presa si democratie. Presa ca
test al libertatii. Etica presei – intre autocenzura si cenzura.
Mizeriile si grandoarea celei de-a „patra puteri in stat”; Istorie si
istoriologie. Presa ca evenimentialitate si pericolul factologismului
empiric. Istoria mentalitatilor si presa. Locul istoriei presei in
istoriografia generala; Tablou al Principatelor Romane in pragul epocii
moderne. Veacul fanariot si „secolul nationalitatilor”. Iluminism si
romantism. Premisele modernizarii Romaniei; Inceputurile presei
romanesti. Presa avant la lettre: almanahuri, „calindare” s.a.m.d.
Publicatiile „intamplatoare” (1790-1827); Cele dintai periodice
(1829-1847). Informational
si formativ. Presa si (r)evolutia spiritului public romanesc.
Diversificarea/ specializarea
presei (in sens politic, literar-artistic, stiintific, comercial s.c.l.).
Marii animatori ai presei (si totodata ai natiunii): stilul (si
„nervul”) publicist; Anul 1848. stilul mesianic, inspirat.
Posibilele lui deviatii:
liberalismul demagogic, galimatia populista. Premisele caragialismului
„etern”; Presa (pre)unionista. Epoca lui Cuza Voda. Impactul abolirii
cenzurii (1862) asupra presei romanesti.
„Vacarmul” anilor dintai ai epocii lui Carol Voda;
Contrareactia junimista.
Antipasoptismul. Primatul calitatii. Maiorescu; Jurnalistica lui
Eminescu; Caragiale si „caracudismul”.
Comedia presei romanesti in opera caragialesca. Declinul
liberalismului mesianic.
Liberalismul realist; „La Belle Epoque” a presei romanesti: 1881-1914.
Presa de larga si corecta informatie. „Universul” lui Cazzavillan. Presa
elitarista. Misionarismul socialist, „parodnic”, nationalist s.c.l. –
Publicistica lui N. Iorga; Presa in anii neutralitatii: 1914-1916.
militantism patriotic; militantism estetic (germenii avangardei: Tudor
Arghezi, Ion Vinea & comp.); Aspecte ale „presei de razboi”: 1916-1918.
colaborationistii. Procesul
gazetarilor „naimiti”; Grandoarea si decadenta presei romanesti:
1919-1938. Predominanta
unei prese de atitudini/ opinie asupra celei informationale. Ne –
„dulcele stil nou” gazetaresc. Pamfletul si tableta.
Reportajul. Trusturile si „rechinii”
presei. Marii doctrinari. Teroarea agitatiei extremiste; stilul
apocaliptic. Reintroducerea cenzurii (1934). Excelenta presei de
cultura; Presa sub diverse dictaturi: 1938-1944. triumful belicos.
Stilul esopic, dejucarea a cenzurii. – Revirimentul (temporar) al presei
libere si democrate (1944-1947).
Anihilarea ei treptata de catre presa (si cenzura) rosie.
Primii martiri ai presei. Primii oportunisti. Marile defectiuni: „la
traison des clercs”. Agonia
si decesul celor din urma foi independente; „Inghetul” presei romanesti:
1948-1989. Nulitatea
„presei de partid”. Limba de lemn si propaganda permanenta;
(dez)informare si cominformism. Epoca stalinista. National-comunismul
„epocii de aur” – Strategii si stratageme escapiste. Tentative de
„salvare prin cultura”. Apogeul stilului esopic.
Pseudo-curajul „soparlistic”. Apolitismul
resemnat, dar demn. Riscul tacerii (semnificative): nepregatirea
(quasi-absoluta) a spiritului public romanesc in vederea erei
post-totalitare; Presa de azi. – Concluzii. Perspective.
Comunicare vizuala
Tipuri de
materiale video si cinematografice: caracteristici, istorie, evolutie;
Tehnici de perceptie vizuala: definitii, caracteristici, evolutie,
treptele perceptiei, notiuni de perspectiva si structurare a imaginii;
Utilizarea camerei video: caracteristici, operatiuni, functii, reglaje;
Tehnici de filmare: definitii, reguli de filmare, tehnici de cadrare, de
amplasare, de compozitie, miscari de camera si in camera; Tehnici de
compozitie: compozitia cadrului video, lumina, umbre, texturi, culori,
balanta imaginii, trepte de compozitie, compunere de imagine in imagine;
Tehnici de editare: definitii, reguli de editare, caracteristicile
sistemului de editare liniar si neliniar, tehnici de editare, reguli de
combinare a imaginii video cu sunetul, grafica si animatia; Metode de
realizare a unui film video: analizarea unui film (metode de analiza,
caracteristici, vizionare), etape (preproductia, productia,
postproductia); Realizarea unui film video: impartirea pe echipe,
documentarea, scenariul si planul de lucru, filmarea si vizionarea,
editarea si postproductia.
Drept si legislatia presei. Notiuni introductive
de drept
Libertatea
presei; Prevederi inscrise in Constitutia Romaniei referitoare la
libertatea de exprimare si la dreptul de informare; Legislatia presei in
Romania; Legea audio-vizualului; Consiliul National al Audiovizualului;
Raspunderi ale proprietarilor de licente
Libertatea
de informare si libertatea presei in Declaratia Universala a Drepturilor
Omului si in Conventia Europeana pentru Drepturile Omului; Consiliul
Europei. Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg;
Audieri parlamentare la Consiliul Europei despre etica jurnalismului;
Declaratia Federatiei Internationale a Jurnalistilor privind principiile
de conduita ale ziaristilor; Carta pentru o Presa Libera; Codul etic si
deontologic al ziaristului. Protejarea surselor confidentiale, calomnia
prin presa, defaimarea, ultrajul, discriminarea; Libertati si raspunderi
ale ziaristilor si autorilor; Dreptul patrimonial si moral al autorului;
Copy-right-ul. Plagiatul si contrafacerea; Prevederi din legislatia
presei in Germania, Franta, Norvegia si Suedia. Secretele oficiale si
accesul la informatii detinute de guvern; Acte normative cu privire la
audio-vizual in legislatia franceza; Practica judiciara in materie de
libertate a presei in Statele Unite ale Americii
Retorica
si teoria argumentarii
Introducere
in retorica. Obiectul si sfera disciplinei.
Originile, evolutia, apogeul si decaderea vechilor retorici („Prens
l’eloquence et tords-lui son cou!”); revirimentul lor.
Neoretorica; Scurt istoric al retoricii europene.
Retorica antica; retorica medievala; retorica renascentista.
Discreditarea retoricii. Retorica involuntara. Antiretorica moderna ca
retorica disimulata. Romanticii ca „Grands
Rhetoriqueurs”. Cazul Lautreamont; Retorica romaneasca. (Scurt istoric –
curs facultativ); Implicatiile filosofice ale retoricii. Ratio &
oratio. Adevar vs. verosimil/ opinabil. Physei vs. thesei;
natura (physis) vs. opus (ergon). Nonsensurile,
ambiguitatea, polisemia limbii „naturale” si „dramele” filosofiei.
Filosofia ca persuasiune: Nietzsche vs. Descartes, Spinoza, s.a.m.d.
Filosofia ca „stiinta a discursului”: „Alle Philosophie ist
Sprachtkritik.” (Wittgenstein); Retorica sub
aspect etic. „Ars bene dicendi” = „Ars bene
vivendi”. Persuasiunea ca seductie si tehnicile manipularii. Retorica si
demagogie. „Oratori, retorii si limbutii”. Antiretorica si filobarbarie:
Tacitus (retorica, „alumna licentiae”); Rousseau s.a.m.d.; Implicatiile
estetice ale retorice. Retorica si eloquentia naturalis. Retorica
si stilistica. Retorica si poetica. Aticism si asianism. – Recte
loquendi vs. Poetarum enarratio: gramatical vs. ornat.
„Guerre a la rhetorique et paix a la grammaire!”
(Victor Hugo); Retorica si elocventa. Tipuri de
elocventa. 1) orala: politica (si/sau parlamentara), academica,
religioasa, judiciara, militara; 2) scrisa: istorica, poetica, morala.
(Exemple si caracteristici.); Retorica si jurisprudenta. „Logica
baroului” (expresie a lui I. L. Caragiale); Figuri ale gandirii (figurae
sententiae): 1) de adresare la public (obsecratio,
licentia, apostrophe, interrogatio, dubitatio,
subiectio); 2) semantice (sau dialectice: conciliatio,
praeparaio, concessio, permissio, correctio);
3) ale efectului (excalamatio, evidentia, sermocinatio,
ironia, emphasis). – Justa masura a figurilor, adica
prepon; Logica si retorica. Limita figurilor gandirii. Paralogisme
si sofisme. Rationamente falacioase. Diverse tipuri de fallacia:
extra dictionem sau dictionis. O teorie a argumentatiei.
Tipuri de argumente: licite/ilicite, - ad rem/ad hominem.
Preferinta modernilor pentru aceasta ultima: „Toutes les billevesees de
la metaphysique ne valent pas un argument ad hominem.” (Diderot);
Topica. E. R. Curtius si reabilitarea conceptului de topos („loc
comun”). Menorie si modestie. Topos-ul ca totusi, non-formula:
topos vs. keningar (cf. J. L. Borges); topos vs.
„metafora pretioasa”. Inventio ca „inventivitate”: Topos-ul
„ubi sunt” si „anteannuae nives” ale lui Villon. – Un topos
simbolist: descrierea indepingibilului suflet; Retorica si civilitate.
Dictie, caligrafei, politete. Diversele retorici corporale. Retorica
transverbala. – Conceptul de exercitatio (Quintilian) ca punere
in practica prin triada: scribendo – legendo – dicendo;
Elemente de neoretorica. Rethorical criticism.
Ch. Perelman. Teoria argumentatiei. Figuri argumentative. Retorica si
pragmatica. Triumful functionalitatii; Recapitulare, - si deschideri:
retorica jurnalistica. Arta polemicii
gazetaresti: tactici, manevre, libertati, constrangeri.
Retorica publicitara: eficienta si amoralism. Dublul
regim (diurn/nocturn) al presei.
Tehnoredactare computerizata (PAO)
Tematica si
obiectivul cursului; Specificul programelor computerizate de
tehnoredactare; Programele WORD sub WINDOWS; Caractere, contraste
grafice; Cifre si caractere speciale; Norme de punere in pagina a
textului (HEADER si FOOTER); Corectura. Tehnica inlaturarii greselilor
tipografice; Keystroke-uri si Shortcutkey-uri, macrou-uri; Accesorii in
PROGRAM MANAGER.
Curente
filosofice contemporane
Neokantianismul; Neohegelianismul; Pragmatismul; Filosofia vietii (Nietzsche,
Spengler, Bergson); Fenomenologia (Husserl); Filosofia existentei (Kierkegaard,
Heidegger, Sartre, Camus); Filosofia analitica (Wittgenstein); Scoala de
la Frankfurt (Macuse); J. Habermas; Structuralismul; Hermeneutica
filosofica (Ricoeur); Postmodernismul.
 |
